Cum a ajuns Budapesta o destinaţie mult mai populară decât Bucureştiul? O profesoară de la Facultatea de Turism din Budapesta spune că răspunsul trebuie căutat în comunism, unde, crede dânsa, România a pierdut 15 ani faţă de Ungaria. Ani de deschidere spre vest, ani de învăţare, inclusiv în materie de turism.
Născută în România, Adrienne Krizsevszky arată că, în turism, nu este loc de provincialisme, ci de o strategie unitară, pe termen lung. "Mulţi nu îşi dau seama că întâi trebuie să investeşti masiv, apoi să aştepţi profit", spune specialista în turism.
O altă prioritate pentru un turism de calitate este dezvoltarea de strategii pentru a atrage turişti tineri. "Turiştii trebuie atraşi de la o vârstă fragedă. Când ai fost într-o excursie ca elev şi ţi-a plăcut, vei merge şi cu iubita, apoi mergi cu copiii şi te mai duci o dată şi la bătrâneţe, curios despre cum s-au schimbat locurile care te-am vrăjit cândva".
Vara, Budapesta transformă căminele studenţeşti în unităţi turistice, numai bune pentru a primi tineri dornici de aventură la preţuri acceptabile. Adrienne Krizsevszky crede că, dacă Budapesta reuşeşte să se facă plăcută acestor tineri, ei vor reveni peste ani, când vor cheltui mai mulţi bani în capitala maghiară. "Acum stau în cămine, poate că pe viitor vor sta la Inter sau Hilton".
Comunismul românesc şi comunismul maghiar. Cum au influenţat cele două tipuri de regim turismul de astăzi?
Adrienne Krizsevszky: Când am venit în Ungaria, România trăia sub dictatură teribilă, familia mea rămasă în ţară a îndurat-o. O dictatură care a început în '76-'77, odată cu paranoia lui Ceauşescu. Un exemplu: în Ungaria, nu am avut niciodată alimente raţionalizate, cu cartele. Nimic, asta nu se cunoştea. În România, s-a tot restrâns.
Spuneţi că regimul comunist maghiar a fost mult mai deschis. Cum s-a simţit ac