De vreo lună încoace, tot felul de comentatori, politicieni lipsiţi de ocupaţie şi alţi oameni de bine strigă că tăierile de cheltuieli nu-s de ajuns pentru a echilibra bugetul pe termen lung; se cere urgent alături de ele un "pachet de relansare economică". Sursa: EVZ

Premierul, preşedintele, miniştrii intră şi ei în acest duel retoric. Personaje oarecum bizare, cu idei excentrice, care e limpede că ştiu foarte puţin despre sectorul public, primării, fiscalitate etc., sunt plimbate ca sfintele moaşte pe la televiziuni drept "reprezentanţi ai mediului de afaceri", dându-şi cu părerea doar pe baza vastei lor experienţe de viaţă.

Şi uite aşa, toată lumea o ia la vale în goană după fata morgana a "pachetului de relansare", pe care încă n-a văzut-o nimeni decât vag, străveziu, în zare, dar toţi presupun că ar exista în realitate. Dar la discuţia pe puncte, foarte puţin se concretizează din retorica avântată a adepţilor "stimulentului". Asta, trecând peste mica observaţie că o ţară care intră în criză cu deficit nu mai are cu ce stimula pe nimeni, chiar să vrea, spre deosebire de una care în vremuri bune a pus bani deoparte şi a prins începutul crizei cu excedent.

Paralela cu Germania se poate opri aici. Dar hai să vedem totuşi ce ar include această listă de stimulente. Mare parte din propuneri vizează de fapt noi reduceri de impozite sau de CAS - şi, dată fiind situaţia încasărilor la buget, n-are rost să comentez aici cât sunt de realiste. Altă propunere cu priză la popor prin populismul ei găunos, este "tăierea la jumătate cheltuielilor cu achiziţiile", inclusiv cele pentru investiţii, şi "folosirea banilor astfel economisiţi la susţinerea sistemului de pensii".

De ani de zile, marea problemă a bugetului României este că nu reuşeşte să-şi facă investiţiile programate, fiind mereu sub media europeană la acest capitol, din l