Românii acceptă să lucreze la negru deoarece angajatorii le oferă această variantă pentru a scăpa de plata contribuţiilor către bugetul de stat. În lipsa altor surse de venit, oamenii acceptă, expunându-se la riscuri foarte mari. Sursa: Gabriel Miron
Angajatorii profită de cei care acceptă să muncească la negru, oferindu-le un salariu foarte mic. Însă, muncitorul nu are nici garanţia că îşi va primi banii pentru munca prestată şi nici că va avea un loc de muncă pentru mai mult timp.
"Persoana care lucrează la negru trebuie să ştie că locul lui de muncă este incert, că nu are asigurare de sănătate şi nu va beneficia nici de pensie, că nu are absolut niciun drept care derivă din activitatea prestată. Nici venitul lui nu este cert, deci îşi asumă un risc foarte mare", a explicat pentru evz.ro vicepreşedintele Cartel Alfa, Romulus Niţă.
Cele mai multe posturi la negru sunt disponibile în domenii ca turismul sau comerţul. Cei care reuşesc să îşi păstreze locul de muncă pentru mai mult timp trec în aşa-numita "economie gri", unde există posibilitatea să semneze un contract de muncă, dar sumele de bani pe care le primeşte de la angajator nu vor fi trecute în cartea de muncă integral. Astfel, angajatorul plăteşte impozite mici la stat, iar angajatul, când se va retrage din activitate, va primi o pensie foarte mică. Aceasta, în condiţiile în care la împlinirea vârstei de pensionare şansele de a-şi găsi un alt loc de muncă, part-time, sau de a desfăşura alte activităţi, care să genereze venituri, sunt foarte mici.
Situaţia în care angajatul care lucrează la negru ajunge la vârsta de pensionare poate fi numită una fericită, căci mulţi dintre cei care acceptă să lucreze fără forme legale pot suferi accidente de muncă. Anul trecut, aproape 3.500 de persoane au fost implicate în accidente de muncă, România fiind unul dintre statele europene c