Băncile îşi împrumută lei între ele zilele acestea la dobânzi de 2% pe an, însă în mod paradoxal statul nu a reuşit în iunie să împrumute nici măcar un sfert din suma planificată de 4,6 miliarde de lei, deşi a plătit randamente de până la 7% pe an, în creştere faţă de lunile precedente.

"În primul rând trebuie să ne ancorăm la intervale relevante, nu la dobânzile over-night (pentru depozitele pe o zi, n. red.), care se referă la perioada curentă, în care avem un exces de lichiditate. Există o piaţă secundară relevantă, la care participă şi bănci, şi fonduri de investiţii şi companii de asigurări, iar acolo randamentele la titlurile de stat sunt peste 7% pe an", comentează trezorierul unei bănci locale importante.

La începutul săptămânii dealerii s-au înghesuit să plaseze depozite la BNR pe o săptămâna la 6,25% pe an, ofertele cumulate de 3,4 mld. lei depăşind de şase ori plafonul anunţat. În aceeaşi zi, Trezoreria a atras numai 330 mil. lei prin vânzarea de certificate pe un an, un sfert din cât îşi propusese, deşi a plătit un randament maxim de 6,98% pe an.

"Deşi a plătit un randament cu 20 de puncte de bază mai mare decât cel la care titluri similare se tranzacţionau pe piaţa secundară, Ministerul Finanţelor abia a putut accesa fonduri. Este îngrijorător şi arată că în viitor costurile de finanţare vor creşte, aşa cum ne aşteptam, însă contrar dorinţei ministrului finanţelor de a vedea o stabilizare a randamentelor", comentează Vlad Muscalu, analist la ING Bank.

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu a afirmat într-un interviu acordat recent ZF că se luptă cu băncile care cer randamente şi de peste 7% pe an, deşi dobânda-cheie a BNR a coborât din mai la 6,25% pe an, iar ratingul de ţară nu s-a deteriorat.

Deşi au mai mulţi lei decât le trebuie în prezent, dealerii ezită să îşi blocheze lichidităţile pe perioade lungi în titluri