Compania de stat Poşta Română, în care lucrează 36.000 de angajaţi şi care operează aproape 6.900 de oficii poştale, aşteaptă anul acesta pierderi nete de aproape 60 de milioane de euro, pe fondul scăderii cererii pentru serviciile poştale şi al creşterii cheltuielilor. Cum a ajuns Poşta Română să treacă pe pierderi de la un profit net de 8 milioane de euro în urmă cu cinci ani, când transporta mai puţine colete şi mai puţine scrisori decât în prezent?
În timp ce Poşta Română va intra într-un proces de restructurare pentru a evita intrarea într-un "colaps financiar", operatori privaţi precum Fan Courier, cel mai mare curier de pe piaţă, bugetează creşteri cu 10% ale afacerilor din expedierea de colete (un segment pe care operatorul de stat este puţin dezvoltat) şi investeşte în sisteme informatice pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, pe o piaţă a curieratului estimată la 200 de milioane de euro.
"În prezent, Poşta Română este singura poştă din Europa care nu are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează după instrucţiunile din 1952", a declarat Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor. Dacă la oficiile poştale ale companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu geamuri" a fost depăşită încă din anii '90. Astfel că, deşi oficiile poştale româneşti şi-au păstrat aspectul comunist, reprezentanţii companiei plănuiesc să investească în centre de sortare, sisteme informatice şi echipamente.
Poşta va primi consultanţă de la poşta italiană, franceză şi belgiană
"Partenerii care ne vor oferi consultanţă în vederea modernizării Poştei Române sunt poşta din Germania, poşta din Belgia şi poşta din Italia, cu care am semnat un memorandum. Fiecare partener va oferi expe
