Aproape 67% din primăriile din ţară au depus anul trecut proiecte pentru accesarea de fonduri europene, cele mai multe fiind primării din zona rurală şi din zona oraşelor mijlocii şi mari, potrivit studiului "Autorităţile locale faţă în faţă cu fondurile europene", realizat de fundaţia Soros România. Cercetarea cantitativă realizată prin folosirea chestionarului a luat în calcul un eşantion format din 3.185 de primării din ţară, din care doar 3.008 au dorit să participe la cercetare.
"Primăriile din oraşele mici se regăsesc într-o pondere foarte redusă în proiectele totale depuse de primării pentru fonduri europene, fiind un fel de Cenuşărese ale finanţărilor europene", a declarat Daniela Tarnovschi, unul dintre sociologii Fundaţiei Soros România, care a coordonat cercetarea pe fonduri europene.
Potrivit cercetării coordonate de ea, autorităţile locale din oraşele mici au avut de suferit din punctul de vedere al accesării fondurilor europene pentru infrastructura fizică de bază, în timp ce ruralul a avut acces la proiecte pentru drumuri, canalizare, apă.
"Deşi oraşele au fost eligibile pe programul operaţional regional (axa cu sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor), în realitate, prin «filosofia ei», axa s-a adresat oraşelor mijlocii şi mari. Oraşele mici sunt un fel de sate care nu au acces la programele de finanţare europeană adresate ruralului, de aceea acestea sunt cele mai afectate."
Cele mai bogate 20% dintre primării au depus în medie de peste 2,5 ori mai multe proiecte decât cele mai sărace 20% dintre primării. Valoarea fondurilor europene atrase de primării nu este cunoscută, având în vedere că nu s-a realizat o raportare din partea primăriilor sau a autorităţilor, după cum susţin reprezentanţii Fundaţiei Soros.
Spre exemplu, Primăria oraşului Ţăndărei, cu 14.700 de locuitori, nu a depus niciun proiect pentru fonduri struc
