După un deceniu de creştere economică, politicienii din întreaga lume au realizat că trebuie să facă reduceri dureroase de cheltuieli pentru a reface finanţele, însă măsurile de austeritate luate în România sunt de-a dreptul severe, chiar şi după standardele UE, titrează Financial Times.

Dacă Guvernul român ar fi avut îndoieli în legătură cu lipsa de popularitate a recentului său pachet de măsuri de austeritate, protestarii strânşi săptămâna trecută în faţa Parlamentului, care au dat foc mai multor manechine cu fotografii ale miniştrilor, pe care înainte le trăseseră în ţeapă, le-au risipit, scrie sursa citată.

Potrivit Financial Times, măsurile de austeritate din România sunt severe, chiar şi după standardele UE:

* o reducere cu 25% a salariilor celor 1,4 milioane de bugetari

* concedierea a aproximativ 200.000 de angajaţi din sectorul de stat

* o scădere cu 15% a pensiilor şi ajutorului de şomaj

Miniştrii subliniază că, dacă aceste măsuri nu vor fi puse în practică, deficitul bugetar va creşte la peste 9% anul acesta, iar FMI va bloca următoarea tranşă din ajutorul promis.

Anul trecut, România a fost nevoită să recurgă la un împrumut FMI şi UE în valoare de 20 de miliarde de euro.

Ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu a subliniat că guvernul "ar fi putut să mai mintă timp de şase luni", dar nu ar mai fi putut să plătească salariile şi pensiile.

Într-o ţară neobişnuită cu proteste în masă, politicile de austeritate - descrise de opoziţia social-democrată drept "genocid social" - au dus la un val de furie publică ce a ameninţat pentru scurt timp guvernul, scrie Financial Times.

Alegerile privind politicile de austeritate au subliniat şi tensiunile cu FMI, după ce Fondul a anunţat că a fost în favoarea unei creşteri a taxelor. Bucureştiul a exclus o creştere a cotei unice de impozitare, pentru că ar submina