Deşi părea sigură în urmă cu doar câteva săptămâni, afacerea F-16 se clatină. Suedezii de la Gripen propun o contraofertă menită să pună legislativul de la Bucureşti pe gânduri: 24 de avioane multirol noi la preţul de un miliard de euro. Pentru aceeaşi sumă, americanii oferă aparate de zbor F-16 recondiţionate şi o promisiune: intrarea în programul F-35. Suedezii vin însă cu un offset maxim, transfer tehnologic şi un plan de finanţare imbatabil. În noul context, puterea de la Bucureşti nu mai poate invoca recesiunea economică.

Povestea e cu bătaie lungă. Aparatele MiG 21 aflate în dotarea Forţelor Aeriene Române îşi epuizează resursa de zbor în 2012. Cu alte cuvinte, peste trei ani de zile România nu va mai avea ce să ridice în aer pentru a-şi îndeplini obligaţiile de stat NATO şi pentru a-şi asigura, în ultimă instanţă, propria securitate.

Pe 23 martie 2010, o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării avansa propunerea de achiziţionare a 24 de avioane multirol recondiţionate, printr-o tranzacţie pe linia Washington-București. Concurenţii americanilor, suedezii de la Gripen şi concernul european Eurofighter au reacţionat destul de dur la momentul respectiv, acuzând lipsa de transparență a guvernanţilor români şi catalogând aparatele de zbor F-16 ca „rable”.

„Nu avem bani pentru a finanţa cumpărarea de avioane noi” a sunat, la unison, vocea oficialilor de la Bucureşti. La momentul respectiv, americanii solicitau aproape 1.3 miliarde de dolari pentru livrarea aparatelor de zbor, recondiţionarea lor, antrenarea piloţilor şi modificarea bazelor aeriene româneşti.

În contrapartidă, ofertele Gripen şi Eurofighter „zburau” spre pragul de două miliarde de dolari. Calculul economic era simplu: cumpărăm acum second-hand, acoperind deficitul de siguranţă naţională, şi vedem mai încolo. De ce merită luată în calcul oferta Gripen

CSAT-ul n-a autoriz