N-am crezut să apuc ziua în care mă voi lovi de ipocrizie până şi-n declararea orientării sexuale. Am crezut că ce suntem aia declarăm sau dăm de înţeles. Adică, aşa mi se pare corect. Dacă sunt hetero, ok, asta sunt, să fim sănătoşi. La fel dacă aş fi gay sau bi sau orice. Totuşi, în zilele noastre, a fi bi pare să fie formula de succes (cel mai des folosită, de altfel) pentru a ne creşte cota în lumea „trendy".
În ultima vreme, este „la modă" să fim bisexuali. Bi, pe scurt. Tot mai des, vedete autointitulate, care vânează orice apariţie în ziarele de scandal, pentru ca apoi să-şi „posteze" pozele cu articolele pe Facebook, adolescenţi şi adolescente pe care îi „recomandă" simplul fapt că sunt copiii unor aşa-zise personalităţi, dar şi puştoaice care se mândresc cu numărul de vizitatori al profilului de pe Hi5 - toţi se proclamă bi. De ce? Cel mai adesea, pentru că sună cool, devin interesanţi, iar în acest fel, personalitatea lor sexuală capătă accente exotice. În viziunea lor, cel puţin. Nu o dată, am văzut sau am auzit despre puştoaice de 15 ani, sau chiar mai puţin, care se sărutau de mama focului, nu făceau doi paşi fără să se ţină de mână şi se pipăiau de parcă voiau să se asigure că toate membrele (şi nu numai) sunt la locul potrivit anatomic. Nu mai vorbesc despre faptul că nu poţi să fii „cool" pe Hi5 dacă n-ai cel puţin o poză în care te săruţi cu cea mai bună prietenă. Vedete prăfuite despre care lumea a uitat demult sau, mai probabil, nici n-a auzit vreodată, îşi caută cu disperare revenirea pe scena mondenă prin „declaraţii-şoc" de tipul „Vai, sunt bi!". Departe de mine gândul de a ataca, prin aceste rânduri, comunitatea bi. Sau gay. Sau, de ce nu, pe cea hetero. Sunt convinsă că sunt şi oameni sincer bi, dacă pot să spun aşa, urmare a adevăratei lor orientări sexuale, şi nu a trend-ului în lumea mondenă. Dar tocmai asta este: adevăraţii bi nu c
