Pasiunea pentru film l-a dus pe Adrian Mic peste Ocean. Ceea ce a început acum zece ani, sub forma unui simplu contract pentru a face un documentar, continuă şi astăzi, departe de camere de filmat, scenarii şi actori. O altă pasiune a românului, raliurile, i-au deschis un drum secundar. Are propria şcoală de şoferi, dar continuă să spere că, într-o zi, va avea banii care să-i permită să-şi împlinească visul.

1 /.

Experienţa lui Adrian Mic în SUA l-a purtat pe şantiere de construcţii, prin toaletele magazinelor, unde a fost angajat pentru curăţenie. A fost angajat la o şcoală de şoferi, iar, câţiva ani mai târziu, a reuşit să-şi deschidă propria firmă, Adrian Driving School.

Acum este căsătorit şi are o fetiţă în vârstă de trei ani, care a vizitat deja ţara natală a tatălui său. Anul viitor, românul care este rezident permanent va obţine cetăţenia americană.

Românul vorbeşte despre cum a resimţit efectele crizei, despre diferenţele în circulaţia din SUA, comparativ cu cea din România, şi despre realizările sale în societatea americană.

evz.ro: Când a început experienţa peste Ocean?

Adrian Mic: Am ajuns în State în anul 2000, pe 22 martie. Am venit aici pentru a face un film documentar. Am început să lucrez în televiziune în anul 1991, la Cinemar Baia Mare. Apoi, după mai mulţi ani, am fost chemat de cei de la PROTV să lucrez pentru ei. Am fost la Bucureşti, la studii, după care m-am întors în Baia Mare pentru a duce postul Pro TV. În anul 2000 am primit promovarea de a realiza un film documentar despre comunitatea de evrei din din Maramureş şi, mai ales, din Sighetul Marmaţiei. Am ajuns în SUA împreună cu actuala mea soţie, Natalia, care la vremea aceea era reporter.

Ce impresie ţi-au lăsat SUA, atunci când ai ajuns acolo?

Pe mine nu m-a impresionat. După atâţia ani în televiziune ştiam la ce să mă aştep