Mii de locuitori ai statului european, radiaţi din evidenţa populaţiei după independenţă, au în sfârşit şansa de a-şi reglementa statutul. Sursa: Reuters
Guvernul de la Ljubljana a corectat o mai veche dispoziţie, catalogată drept „cea mai gravă încălcare a drepturilor omului din Slovenia independentă”. Mii de oameni radiaţi din evidenţa populaţiei în 1992 şi-ar putea reglementa, în sfârşit, statutul, mulţumită unei decizii aprobate pe 8 martie de Camera inferioară a parlamentului.
Timp de 18 ani, ei au fost trataţi ca străini, „duşmani ai ţării”, hărţuiţi şi lipsiţi de drepturi elementare. Povestea excluşilor a început în 1991, în Slovenia independentă. „Ei erau cetăţeni iugoslavi sau ai altor republici iugoslave, dar trăiau în Slovenia de mulţi ani, ca rezidenţi permanenţi”, spune, pentru EVZ, Neža Kogovšek, cercetătoare la „Institutul Păcii”, un ONG din Ljubljana. Kogovšek povesteşte că, după declararea independenţei, aceştia au avut şase luni pentru a aplica pentru cetăţenia noii republici slovene.
În jur de 171.000 de persoane aflate în această situaţie au primit cetăţenia. Alte 25.000 nu au primit-o din varii motive - nu au solicitat-o, au făcut solicitarea prea târziu sau solicitarea a fost respinsă. Acest grup de persoane a fost ulterior (26 februarie 1992) şters din registrul rezidenţilor permanenţi ai Sloveniei.
Oamenii fără drepturi
„Măsura, aplicată de Ministerul de Interne, s-a bazat pe nişte circulare”, spune cercetătoarea. „Faptul că a fost ilegală şi neconstituţională e dovedit de deciziile Curţii Constituţionale (CC) din 1999 şi 2003”, adaugă ea. Deciziile au fost criticate de autorităţi şi aplicate parţial.
Viaţa excluşilor s-a schimbat dramatic. „Au fost chemaţi de autorităţile locale sub pretextul reglementării situaţiei, iar documentele le-au fost distruse. Au fost hărţuiţi de
