Ştiinţa a împins lumea spre progres, dar s-a făcut vinovată şi de multe dezastre. Sigur este că a influenţat decisiv peisajul în care trăim. La vremea lor, multe dintre descoperirile de senzaţie păreau a fi inutile pentru omenire. Însă cercetarea de atunci şi-a găsit, peste ani, aplicaţii practice.

Rămâne celebră o maximă a lui Richard Feynman, fizician distins cu premiul Nobel: "Religia este o cultură a credinţei, a încrederii; ştiinţa este o cultură a îndoielii". Într-adevăr, realizările ştiinţifice s-au născut prin suprapunerea de idei diferite şi dezbaterea lor, fie că este vorba despre teoria Universului sau aplicaţiile industriale.

Tocmai această îndoială lasă lumea să spere că, în viitor, se va găsi leac pentru cancer sau antidot pentru HIV. Sau că omul va păşi pe Marte şi va cunoaşte cât mai multe despre Univers. Astăzi, al doilea om care a păşit pe Lună, Buzz Aldrin, spune că primul om care va pleca pe Marte, va rămâne acolo". Viitorul îl poate contrazice, îi poate chiar ridiculiza afirmaţia care, acum, pare pertinentă.

Totuşi, ştiinţa rămâne un domeniu puţin cunoscut publicului larg, iar, odată cu apariţia de noi ramuri de cercetare, omul ajunge să nu cunoască nici 1% din ce se întâmplă în laboratoare. Deşi, culmea, în acelea spaţii se încropeşte o mare parte din viitorul său.

Drumurile din spatele ştiinţei

Evz.ro vă prezintă unele dintre cele mai ambiţioase proiecte de cercetare din Europa, explicate de specialiştii români sau străini care vor participa la derularea lor. Veţi vedea că multe dintre proiecte ţintesc conservarea mediului, una dintre marile provocări ale prezentului. Altele vor să vadă care este elementul care ar unifica forţele fundamentale. Astfel, s-ar păşi într-un nou tip de Fizică. Altele ţintesc noile tehnologii.

"Suntem într-o junglă şi ne găsim calea prin încercare şi ero