După runda nefinalizată de ieri , judecătorii Curţii Constituţionale reiau astăzi dezbaterea asupra măsurilor de austeritate ale Guvernului. Lipsa unei decizii şi astăzi duce la amânarea tranşei FMI de 850 de milioane de euro.

La Washington va avea loc luni şedinţa FMI care urmează să decidă dacă România poate primi sau nu tranşa a patra din împrumutul de circa 13 miliarde de euro, contractat în 2009. Dacă Guvernul nu reuşeşte să convingă că măsurile asumate vor fi aplicate, acordarea tranşei se amână până la următoarea întâlnire. Potrivit Biroului de Presă al FMI la Bucureşti, data următoarei şedinţe de evaluare a board-ului, după cea de luni, nu este încă stabilită. Între timp, Curtea Constituţională este cea care trebuie să decidă dacă tăierile de pensii şi salarii convenite cu FMI în mai vor intra sau nu în vigoare.

Care sunt contra-argumentele la tăierile de salarii şi pensii?

Legea privind reducerea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% a fost atacată la Curtea Constituţională de PSD şi PNL, dar şi de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Opoziţia a contestat, în primul rând, invocarea art. 53 din Constituţie ca explicaţie pentru necesitatea operării reducerilor. Concret, parlamentarii PNL au arătat că prevederea nu se poate aplica deoarece „România se află într-o situaţie normală de organizare şi funcţionare" şi nu este vorba de o stare excepţională, drept pentru care nu se impune ca Executivul să restrângă drepturile constituţionale ale cetăţenilor. „Siguranţa naţională nu poate privi reducerea salariilor şi a pensiilor decât dacă Guvernul îşi preconstituie un cadru legal pentru reprimarea eventualelor revolte sociale", au precizat liberalii. Reprezentanţii PNL şi PSD au mai invocat, în sesizările lor, că reducerea pensiilor şi a salariilor ar încălca dreptul la trai decent şi la pensie, precum şi dreptul de proprietate pri