Deşi în contextul integrării României în Uniunea Europeană discursurile revizioniste legate de autonomia Ţinutului Secuiesc ar fi trebuit să înceteze, pierzându-şi sensul în noua configuraţie a zonei, filonul pro-autonomie al minorităţii maghiare continuă să repună pe tapet acest subiect, ori de câte ori are prilejul. Săptămâna trecută, discursurile legate de autonomie au fost reactivate de o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, legată de independenţa provinciei sârbe Kosovo, deşi nu există niciun punct comun între situaţia Kosovo şi problematica Ţinutului Secuiesc.
„Fantoma” revizionismului
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a hotărât, săptămâna trecută, cu un vot departe de a fi unanim, că independenţa provinciei sârbe Kosovo nu contravine legislaţiei internaţionale. Decizia Curţii a fost considerată bizară, având în vedere că o astfel de independenţă, declarată unilateral, este fără precedent în lume, cazurile anterioare făcând obiectul unor tratate internaţionale şi nefiind luate în urma unor decizii unilaterale. Ca şi în momentul declarării independenţei Kosovo, decizia Curţii de la Haga a reactivat în România discursurile revizioniste, în rândul unei părţi a minorităţii maghiare, deşi în niciun caz nu se poate pune semnul egal între cele două chestiuni. Cel mai radical a fost, ca de obicei, vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, care a declarat, joi, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, „secuimea trebuie să iasă în stradă”. Europarlamentarul a mai menţionat că este convins că va fi autonomie în Ardeal, dar că ea se va obţine mai greu, întrucât unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu mai cred în ea. „Am avut senzaţia că dialogul cu U.D