Astmul bronsic Astmul bronsic afectează milioane de oameni în întreaga lume, fiind foarte greu de suportat în crize. Poate fi ţinut însă sub control prin diverse metode de tratament alternativ, pe langă medicamentaţia clasică prescrisă de medic. Reflexoterapie, ceaiuri din plante, alimentaţie corectă, respectarea unor norme de igienă specifice, exerciţii de respiraţie, toate acestea pot avea un efect benefic asupra bolnavului de astm. Astmul bronsic este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, avand o etiologie plurifactorială. Printre cauze putem număra: poluarea, fumatul pasiv şi activ, răcelile repetate, alergenii (polenul, mucegaiul, praful de casă, albumina de la animalele de companie, mancarea pentru peşti, ş.a.), efortul fizic depus pe fondul unei bronşite astmatiforme, de multe ori confundată de nespecialişti cu astmul, factorii meteorologici (ceaţa). Fumatul, activ sau pasiv, extrem de nociv Această boală se manifestă prin crize respiratorii generate de imposibilitatea evacuării aerului din plămani, problemă care, în timp, poate duce la apariţia emfizemului pulmonar. In privinţa astmului bronşic, statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt alarmante: la nivel mondial există peste 150 de milioane de bolnavi, iar decesele din cauza acestei boli se ridică la 180.000 pe an. Bolnavul de astm trebuie să-şi creeze spaţii adecvate de muncă şi de locuit, pentru a micşora numărul factorilor ce favorizează apariţia crizelor: să elimine din casă pernele cu puf, covoarele, animalele de companie şi, la nevoie, să schimbe locuinţa sau chiar localitatea, deoarece s-a constatat că şi factorii care ţin de mediul geografic au un rol în evoluţia bolii. Desigur, bolnavul de astm nu trebuie să fumeze şi nici să stea în fum. Interdicţia se referă şi la aşa-zisele „ţigări antiastmatice”, depăşite. Leacurile "babesti", adevărate pericole In privinţa as