Nu sunt doar „genele defecte" de vină, ci şi obiceiul de a consuma sucuri şi chipsuri, fără a face, în schimb, mişcare. Spre deosebire de adulţi, la copii grăsimile crescute din sânge nu se tratează cu pastile.
Factorii genetici pot face ca micuţii să aibă încă de la naştere valori ale colesterolului de 500-600 mg/dl. Medicamentele recomandate adulţilor aflaţi în situaţii similare nu sunt aprobate şi pentru copii, iar dieta nu este suficientă pentru reglarea valorilor. „Copiii cu hipercolesterolemie familială pot suferi de ateroscleroză accelerată, dar, din fericire, cazurile acestea se întâlnesc foarte rar", afirmă Eduard Adamescu, medic nutriţionist la Cabinetul „Moşilor" din Bucureşti.
Mai puţine ouă şi lactate grase
Alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul pot să cauzeze creşterea nivelului de colesterol mai ales în rândul adolescenţilor, acesta ajungând la valori de 200. Produsele de tip fast-food, grăsimile, chipsurile, sucurile sunt printre alimentele preferate de adolescenţi, ceea ce creşte riscul de a face infarct sau atac vascular cerebral la maturitate. „Copiii care au colesterolul la limita superioară sau crescut trebuie să excludă aceste alimente din dietă. Este necesară şi reducerea cantităţii de ouă consumate, a lactatelor foarte grase, precum untul, smântâna şi unele brânzeturi, a mezelurilor şi a cărnii de porc", adaugă nutriţionistul.
Alimentaţia fără grăsimi este importantă şi pentru copiii foarte mici. „Nu recomand grăsimile peste 2% copiilor sub 2 ani şi grăsimile peste 3% celor cu vârsta mai mică de 3 ani. Până la vârsta de 5 ani, prăjelile nu sunt indicate, deoarece flora intestinală care uşurează digestia nu este încă dezvoltată", spune Mihaela Marcu Cristescu, medic pediatru la clinica Medlife din Bucureşti.
Analize de la 2 ani în sus
Copiii care au în familie rude cu nivelul de grăsimi din sânge ridicat sau