În '90, intelectualii se credeau într-o altă lume. Realitatea depăşea visul! Dezbateri libere în presă, acasă, la locul de muncă, pe stradă. Călătorii peste graniţă cu paşaportul la purtător. Nu se punea în chestiune vreo reducere a locurilor de la muncă, iar lefurile crescuseră peste tot. Şi cărţile! Bucurie fără margini - să ieşi cu plasa plină din librării. Memorii şi dezvăluiri despre istoria interzisă a României, paranormal, chiromanţie, literatura "subversivă" a Vestului şi Americii. Cărţi tipărite cu mijloacele tehnice proaste de care dispuneau tipografiile româneşti, dar ieftine şi în tiraje cât să-i sature pe cititori. Adevărate afaceri făceau noii editori, care vindeau traduceri ale unor cărţi de succes apărute în străinătate fără a înştiinţa editurile deţinătoare ale dreptului de autor.
Prea ocupaţi cu actualitatea ca să mai scrie, s-au ţinut jurnale puţine despre cotidianul obişnuit al intelectualilor în anul prim al tranziţiei. Profesorul Radu Ciobanu din Deva şi l-a publicat pe al său în 2004 cu titlul "Ţărmul târziu. Jurnal 1985-1990" (Editura Emia, Deva).
În topul lecturilor din democraţie, Ciobanu a situat "Fenomenul Piteşti" de Virgil Ierunca. "Asemenea lecturi mi-au inhibat drastic (şi cam aşa a rămas până azi) ideea de a mai scrie eu însumi romane", mărturisea autorul amintitului jurnal. Dintr-un alt jurnal, cel al Monicăi Lovinescu, aflăm că "Fenomenul Piteşti" a însemnat debutul Editurii Humanitas. Cu fosta Editură Politică fusese împroprietărit prin nu se ştie ce formă legală - Gabriel Liiceanu de Ministerul Culturii condus de Andrei Pleşu. Cartea lui Virgil Ierunca apăruse într-o primă ediţie cu un tiraj de 150.000 de exemplare. Iar în continuare, Liiceanu plănuise să editeze "Unde scurte" de Monica Lovinescu, amintirile lui Armand Călinescu, cărţile lui Paul Goma "Cutremurul" şi "Gherla".
O revelaţie fuse
