Închideţi ochii şi gândiţi-vă la numele ei: Scarlet O’Hara. Ce vedeţi? Frumoasa Sudului american plimbându-se pe moşia de la 12 Stejari în căutarea iubitului ei Ashley Wilkes. Cu siguranţă toată lumea a auzit măcar de filmul „Pe aripile vântului”, dacă nu a citit romanul lui Margaret Mitchell. Multe dintre scenele filmului sunt definite de garderoba eroinei principale. Cine poate uita rochia roşie, inadecvată, purtată de Scarlet la petrecerea dragului ei Ashley?

Dar pe cea verde, confecţionată din perdelele de la Tara, în Sudul pustiit de războiul civil? Oricum ar fi, garderoba lui Scarlet nu ar fi completă fără pălăriile ei, nu mai puţin celebre. De pildă, cea din pai purtată chiar în debutul filmului, la picnicul de la moşia 12 Stejari. Legată sub bărbie cu o panglică verde, pălăria care a făcut înconjurul planetei oferea purtătoarei un aer inocent, pe lângă faptul că îşi proteja stăpâna de soarele Sudului.

Istoricii sunt toţi de acord că pălăriile şi blănurile au fost printre primele obiecte de îmbrăcăminte din garderoba lui homo sapiens. Ideea de protecţie a capului împotriva razelor solare şi a ploii a existat dintotdeauna. Una dintre cele mai cunoscute pălării din Antichitate a fost cea a zeului Hermes, simbolizând mişcarea şi viteza. Atunci când plecau în călătorie, vechii greci îşi acopereau capul cu petasus, un fel de pălărie din lână cu boruri largi. A fost prima pălărie în adevăratul înţeles al cuvântului. Din Grecia, pălăria călătorului a fost exportată la Roma prin intermediul comedianţilor, unde a fost privită de romani ca un exotism. Romanii considerau o lipsă de virilitate să-şi acopere capul cu altceva în afara togii.

Pălăriile Panama, originare din Ecuador

Pălăriile din pai, uşoare şi comode, au fost şi ele purtate în mod constant încă din Antichitate în Europa şi în Sumer (Asia). Ele au ajuns aproape neschimbate, m