Se împlinesc 130 de ani de la alipirea Dobrogei la România, în timpul lui Carol I. Puţini cunosc istoria framântată a acestei provincii.

Dobrogea românească îşi sporeşte hotarele în timpul războaielor balcanice. În al doilea intervine şi România. Pentru ce intervine Romania intr-un razboi in Balcani? "Romania are un interes de prim ordin pentru ceea ce se petrece în Orient - declara I. I. C. Bratianu, la 8 august 1909, ziarului german "Neue Freie Presse", dar ea nu este nici geograficeşte, nici moraliceşte un stat balcanic. Nu suntem, din punct de vedere geografic, un stat balcanic, fiindcă ţara noastră este situată în nordul Dunarii. Nu suntem moraliceşte un stat balcanic, pentru ca noi nu luam parte la nici una din efervescentele şi dezordinile care tulbură în permanentă popoarele din Peninsula Balcanică. Punctul de vedere al Românici este cel al marilor puteri: echilibrul forţelor. Noi ţinem la pace şi la statu quo". Geografic, se putea spune, într-adevar, ca peninsula se oprea la Dunare. Dar economic, politic, cultural marele fluviu nu putea să nu fie depăşit. Toata istoria politică, culturală, religioasă a României era legată de Balcani. Mai ales după luarea în posesie a Dobrogei şi construirea podului de la Cernavoda. Fără libera circulaţie pe Marea Neagră şi prin Strâmtori comerţul României ar fi fost cu totul sufocat. Stăpânirea Dobrogei presupunea, pe de alta parte, o atentă urmarire a schimbărilor din Balcani. Alaturi de menţinerea statu-quo-ului un alt motiv de interes al României în Balcani erau aromânii, o ramură deosebit de activă a neamului românesc şi care, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea trăiau, alături de toate celelalte popoare balcanice, "a doua renaştere". Aromânii determinau note specifice politicii României in Balcani; faţă de Imperiul Otoman, dar si faţă de celelalte state. Cum puteau fi ajutaţi aromanii? In 1903 Take Ion