Cum era de aşteptat, reanalizarea de către Parlament a noii Legi de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, impusă după ce vechiul act normativ a fost considerat neconstituţional, a dus la o variantă legislativă care transformă instituţia într-una complet inutilă. Dacă analiştii politici vorbesc despre o unanimitate politică în ceea ce priveşte interesul pentru ascunderea averilor de ochiul publicului elector, e greu de anticipat când şi dacă A.N.I. va mai deveni o instituţie funcţională. În vestul ţării sunt deja zeci de sesizări privind demnitari din poziţii oficiale înalte în administraţia locală pentru care s-au depus sesizări de verificare, sesizări cărora în actualul stadiu în care se află instituţia nu li se poate da curs.

O decizie previzibilă

După ce la Camera Deputaţilor Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate a fost aprobată de comisii şi adoptată în varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu, variantă care permitea continuarea sistemului de declaraţii de avere publice şi posibilitatea confiscării bunurilor materiale nejustificate, actul normativ a fost schimbat fundamental la camera decizională – Senatul. În urma şedinţei Comisiilor pentru Drepturile Omului (condusă de Gyorgy Frunda – unul dintre politicienii cei mai bogaţi aflaţi în vizorul A.N.I.) şi cea Juridică ale Senatului s-a decis o nouă formă a actului normativ care amputează însăşi obiectul de activitate al Agenţiei. Astfel, conform noii versiuni a Legii A.N.I., inspectorii agenţiei nu mai pot controla averile demnitarilor, iar declaraţiile de avere şi interese rămân secrete. În câteva minute, în urma discutării legii la Senat, au fost anulate toate paragrafele adoptate de Camera Deputaţilor, prin care se asigura menţinerea ca o structură funcţională a A.N.I. Institutul de Politici Publice, un ONG care s-a implicat foarte mult în o