Dupa un periplu de week-end al autoritatilor prin zonele calamitate din Moldova, ramai cu gustul amar al transformarii omului. Lipsa banilor ne-a luat mintile tuturor. De la presedinte pana la "tzatza" din Dorohoi, toata lumea a cedat.
Unii mai putin, altii mai mult. Insa pe toti criza ne-a ametit si, mai ales, ne-a facut sa uitam de unde am plecat si incotro o sa o apucam.
Am plecat cu totii dintr-o saracie lucie si am ajuns nervosi si luati de ape, dupa 20 de ani in care nu am facut nimic. Politicienii ne-au pacalit de la mandat la mandat, au daramat tot ce au gasit in picioare, nu au construit nimic, in afara afacerilor proprii, dar ne-au amagit de fiecare data ca va fi bine. Pentru un vot ne-au spus tot ce am vrut sa auzim. Restul e istorie, il stiti cu totii foarte, oricat ati incerca sa il negati.
Ramasi fara autostrazi, fara infrastructura (intre timp nu au fost in stare sa o intretina nici macar pe cea mostenita de dinainte de '89), fara invatamant, fara diguri vara, fara drumuri iarna, fara locuinte, insa cu cele mai scumpe gaze, cu cel mai mare TVA, cu cele mai mici salarii si pensii, cu cea mai scazuta speranta de viata, cu cel mai corupt sistem politic si social - noi toti am reusit performanta sa ne impartim in doua tabere de unde ne acuzam reciproc pentru acest esec.
Nimic nu fundamenteaza aceste tabere, ele nu au niciun temei, nimic nu sta in spatele lor, insa ele exista si functioneaza mai real decat saracia, hotia si prostia noastra. Nu a fost niciun razboi, nu a existat nicio tradare, insa taberele s-au impartit si s-au delimitat mai bine decat in orice confruntare. Noi si ei. Printr-un mecanism pervers, politicienii, actualii cu contributia din plin a celor care s-au perindat pana acum la putere, au reusit sa ne pacaleasca definitiv.
In concluzie, doar noi suntem de vina pentru toate nenor
