O şcoală de vară reprezintă o oportunitate bună pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani pentru a-şi petrece o parte
a vacanţei în prezenţa unor oameni cu aceleaşi pasiuni şi interese. Dorinţa de a învăţa mai mult într-un cadru mai informal decât cel al şcolii propriu-zise şi de a interacţiona cu tineri asemenea lor sunt principalele motive care îi determină pe liceeni şi studenţi să se înscrie la astfel de activităţi.

Şcolile de vară sunt împărţite în două categorii principa­le, în funcţie de te­mele pe care acestea le abordează. Raluca Enache, project manager „Economics Through a Macrofying Glass Summer School", precizează că există şcoli unde se poate învăţa un subiect de la zero, dar sunt altele unde se poate aprofunda ceea ce participanţii au învăţat la şcoală sau îi pasionează cu adevărat. Mode­lul din urmă este cel mai des întâlnit în şcolile de vară româneşti, unde sunt abordate teme din macroeconomie, ştiinţe politice, leadership sau management. „Şcoala de vară Tuşnad conţine trei sesiuni în ordi­nea: management-informa­tică, finanţe-bănci şi turism-marketing", exemplifică Mihai Doinea, asistent universitar Academia de Studii Economie. Prin urmare, alegerea unei astfel de şcoli trebuie să fie bine gândită, pentru ca într-adevăr informaţiile primite în cadrul acesteia să fie utile pe viitor. „Cursan­tul ar trebuie să ţină cont de relevanţa tematicii şcolii faţă de cariera aleasă sau faţă de interesul său, de calitatea obiectivelor setate şi a suportului de curs, cât şi de autoritatea în domeniu a celor care susţin res­pectivele cursuri", recomandă Valentina Neacşu, managing partner ITEX, care crede că locaţia sau detaliile organizatorice ar trebui să aibă o relevanţă scăzută în alegerea făcută.

CV mai bogat

Avantajele „absolvirii" unei şcoli de vară pot fi sesizate imediat sau mai târziu în cariera pe care urmeaz