Aproape jumătate din România a fost măturată de inundaţii. Până duminică, numărul localităţilor afectate de revărsarea de ape ajunsese la 160, înregistrându-se 23 de morţi, peste 1.100 de case puse la pământ de ape, alte mii de gospodării afectate, sute de evacuaţi. Inundaţiile, ca şi furtunile violente, iscate din senin, ploile care adesea sunt ruperi de nori, la fel, fluctuaţiile mari de temperatură sunt urmări ale schimbărilor climatice, înregistrate la nivel global. Urgiile acestea sunt, de fapt, o formă de protest a naturii faţă de acţiunile omului, care o sfidează, de ani de zile, şi care ignoră avertizările specialiştilor şi ONG-urilor ce militează pentru protejarea mediului.Despre vina factorului uman în acest context, dar şi despre modul în care tot omul îşi poate repara greşelile, vorbeşte directorul executiv al Greenpeace România, Crisanta Lungu.
„Dacă se continuă în acelaşi mod, o treime din speciile existente ar putea dispărea până în 2050”
Potrivit rapoartelor Greenpeace, inundaţiile care cresc dramatic şi ca frecvenţă, şi ca intensitate, la fel ca şi furtunile violente şi ploile puternice, din ce în ce mai dese, sunt urmări ale schimbărilor climatice generate de om. V-aş ruga să explicaţi cum se ajunge la aceste răbufniri ale naturii.
Acestea sunt consecinţele emisiilor din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, ca urmare a folosirii combustibililor fosili : cărbune, petrol şi gaze naturale. Din cauza acestor emisii, suprafaţa Pământului se încălzeşte din ce în ce mai mult, temperatura medie globală înregistrând deja o creştere de 0,8°C de la începutul revoluţiei industriale.
Avertizaţi, în rapoartele întocmite pe această temă, că acesta e doar începutul…
Aşa este, inundaţiile şi fenomenele meteorologice extreme şi tot mai dese nu sunt singurele efecte ale încălzirii globale. Gheţarii se topesc
