Randamentul titlurilor de stat puse la bătaie de Finanţe a reînceput să crească până la pragul de 7% pe an. Una dintre cauze este taxarea dobânzilor. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Dobânzile la care băncile comerciale împrumută Ministerul Finanţelor (MFP) vor continua să crească, iar statul va fi nevoit să accepte, în câteva luni, oferta băncilor, spun economiştii.

Ieri, Finanţele au vândut certificate de trezorerie cu scadenţa la un an de 88,91 milioane lei, de aproape nouă ori mai puţin decât valoarea pe care şi-au propus să o atragă, de 750 milioane lei.

Dobânda medie pe care o va plăti guvernul pentru împrumutul bancar de ieri este de 6,99% pe an, în creştere faţă de licitaţia anterioară pentru asemenea titluri, când randamentul a fost de 6,85% pe an.

"Guvernul nu este disperat"

Care sunt motivele pentru care dobânzile bancare la împrumuturile de stat au reînceput să urce, după ce o luaseră în jos? Una dintre cauze este introducerea impozitării dobânzilor la depozite: "Cu o mână statul ia impozit de 16% pe dobânzi, iar cu alta dă un preţ uşor mai mare pentru finanţare", explică Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, pentru EVZ.

Acest lucru se suprapune peste dorinţa băncilor de a stimula economisirea chiar şi în aceste condiţii, dar fără a majora dobânzile la creditele acordate cetăţenilor şi firmelor, mai spune economistul. Potrivit lui, la toate acestea se adaugă şi costurile instituţiilor de creditare cu rezervele minime obligatorii şi cu contribuţia la fondul de garantare a depozitelor.

În ultimele luni, MFP nu se grăbeşte să ia bani din piaţă şi fie respinge oferta bancară, fie atrage mai puţini bani decât suma programată. "În prezent, statul nu e disperat, deoarece are necesarul de finanţare asigurat pentru câteva luni", susţine Anghel. El se referă la împrumutul de la Comisia Eur