Răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor pentru greşelile profesionale ce au determinat erori judiciare şi condamnări ale României la CEDO a fost mereu un punct fierbinte al discuţiilor dintre magistraţi şi cei puşi să cârmuiască justiţia şi ţara. Acum, când Ministerul Justiţiei a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de lege prin care prevede condiţiile în care un magistrat poate răspunde material pentru erorile judiciare săvârşite din rea-credinţă şi gravă neglijenţă, se întrevede o nouă rundă de dezbateri aprinse.

"Echilibrul dintre independenţa magistraţilor şi responsabilitatea lor este zdruncinat acum!"

Judecătoarea Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiţiei

"Varianta propusă de noi este puţin diferită de versiunea oferită de CSM", ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Lidia Barac. "Iniţial a existat o relaxare a articolului 96 din Legea 303/2004 care dădea dreptul persoanelor vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare numai dacă eroarea juridicară a fost constatată printr-o hotărâre irevocabilă pronunţată în urma rejudecării cauzei. Ori acest lucru era inadmisibil. Am amendat acest text", a spus Lidia Barac în conferinţa de presă organizată luni la Ministerul Justiţiei de toată conducerea instituţiei.

"Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane"

Art. 96 alin. 4 din propunerea legislativă

"Atât în cazurile de natură penală, cât şi în celelalte, statul răspunde pentru erorile judiciare. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului prin acţiunea în regresie doar dacă se face dovada într-un tribunal că magistratul a săvârşit eroarea judiciară ca urmare a unei grave neglijenţe sau din rea-credinţă", a s