Eu cred ca exista doua feluri de turisti: cei pe care ii fascineaza lumea si vor s-o cuprinda pe toata, asa ca gonesc prin locuri diferite an dupa an, excursie dupa excursie, si cei care sint vrajiti de un loc anume si se intorc mereu la el, ca la o veche iubire.
Alina si cu mine facem parte din a doua categorie, asa ca de vreo patru ani, in masura in care ne-o permite buzunarul, mergem cu incapatinare la Marea Adriatica, in Croatia. Croatii au peste o mie de kilometri de coasta, citeva sute de insule si insulite, zeci de orase si mii de satulete, asa ca nici daca ne-am muta acolo (si n-ar fi deloc o idee rea!), n-am reusi sa vedem vreodata intreaga Hrvatska.
Pentru un plus de politete si stil italian, se poate merge in Peninsula Istria. Pentru un plus de frumusete, dar si de balcanism, se recomanda Dalmatia. Si insulele dalmate. Drumul e destul de lung, dar merita.
Drumul (tren sau masina?): Din Timisoara, pe autostrada, prin Beograd si Zagreb, dureaza vreo douasprezece ore. Asta o stiu de acum trei-patru ani, cind am fost dusi de niste prieteni. Atunci am vazut ca in lumea reala se pot construi autostrazi. Nu e un mit: chiar se pot construi. Croatii au facut unele impresionante, cu tuneluri de peste un kilometru, sapate prin munte. Si cu mai putini bani decit au dat romanii ca sa nu faca nici o autostrada. Habar n-am cit costa benzina la o mie de kilometri, dar nu cred ca foarte mult. In Croatia se mai platesc si niste taxe (modice) de autostrazi.
Cu trenul e mai clar: douazeci de ore din Budapesta. Aici se adauga si drumul din Romania (oriunde ar fi) pina in Budapesta. Daca mergi din Timisoara spre Rijeka (fost Fiume) sau spre Split (fost Spalatum), pleci dimineata si ajungi dimineata, asadar dupa aceea ai o zi-lumina la dispozitie ca sa iti gasesti cazare. Nu platesti decit biletul de tren: in jur de 150 de euro de persoana.
