Grecia, cea mai îndatorată ţară mediteraneană şi grav afectată de criza economică, a prevăzut scăderea exorbitantelor cheltuieli militare în 2010, considerate de Wall Street Journal ca fiind unul dintre factorii care au contribuit la creşterea datoriei sale naţionale.
Bugetul militar grec, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), este cel mai mare din UE şi al doilea în cadrul NATO, după cel al Statelor Unite. Cheltuielile militare vor atinge 6 miliarde euro în acest an, reprezentând 2,8% din PIB. Motivaţia acestor investiţii masive este rivalitatea dintre Atena şi Ankara, deşi ambele sunt aliate în NATO, dar, în contextul dezastrului finanţelor publice elene, bugetul Apărării va trebui să se supună austerităţii decretate de autorităţi. Grecia este un bun client al producătorilor de armament germani şi francezi. Desigur, statul elen a diversificat sursele de aprovizionare, dar Germania şi Franţa se află printre principalii furnizori. De exemplu, Grecia cheltuieşte peste un miliard de euro pe două submarine din Germania şi intenţionează să achiziţioneze şase fregate şi 15 elicoptere militare din Franţa.
În ultimii ani, Atena a cumpărat din SUA peste 20 de avioane F-16 în valoare de peste 1,5 miliarde euro. Majoritatea echipamentelor provin din Germania şi un acord a fost anunţat în martie, privind achiziţionarea în total a şase submarine, în completarea tranzacţiei începute în urmă cu un deceniu cu firme germane. Numai că, dacă Germania şi Franţa sunt principalii furnizori de arme ai Greciei, sunt şi principalii săi creditori, WSJ subliniind că aceste contracte militare demonstrează cum aceşti creditori au beneficiat într-o anumită măsură de largheţea Atenei. Grecia, cu o populaţie de 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme convenţionale din Europa, ocupând locul cinci în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de
