Piesele din Muzeul Etnografic din Lupşa, o mică localitate din judeţul Alba, situată pe Valea Arieşului, sunt o surpriză extrem de plăcută pentru cei care decid să poposească în acest sat.

Muzeul din Lupşa are, printre exponatele sale, o piesă despre care mulţi localnici spun că ar fi sabia lui Avram Iancu. Întemeietorul muzeului, fostul învăţător din Lupşa Pamfiliu Albu, a susţinut, la rândul său, întotdeauna această ipoteză. Sabia atribuită lui Avram Iancu, din metal, a fost, cel mai probabil, confecţionată într-o fierărie din Ţara Moţilor. Calitatea metalului se apropie de cea pe care o utilizează şi azi fierarii şi potcovarii din Munţii Apuseni. O calitate foarte bună, pentru că, în zonă, mineritul şi prelucrarea metalelor au o tradiţie de peste 2.000 de ani. Mânerul sabiei este confecţionat din corn de cerb. Teaca, de asemenea, este confecţionată din metal. Cel mai probabil, modelul pentru această sabie a fost reprezentat de o spadă de ofiţer austriac, de genul celor folosite de regimentul colonelului Urban, aliatul lui Avram Iancu, pe care Crăişorul Moţilor l-a despresurat din asediul armatei ungare.

Sabia este înnegrită de trecerea timpului, iar aerul umed de pe Valea Arieşului a făcut să apară şi unele pete slabe de rugină. „Avram Iancu a luptat chiar în zona Lupşei", spun localnicii cu mândrie. Bătrânii au purtat amintirea unei lupte care a fost dată, în anul 1848, chiar în locul numit „La Morminte". Acolo, lupşenii, care erau organizaţi în trupe de lăncieri şi de puşcaşi, au învins, sub conducerea tribunilor lor, Ciobu şi Băbuţu, un detaşament al armatei maghiare, care încerca să surprindă comandamentul Legiunii Auraria Gemina, condusă de Avram Iancu şi de adjunctul său, prefectul Nicolae Vlăduţiu. Regretatul istoric Ioan Oltean s-a ocupat îndeaproape de aceste evenimente. Printre altele, el a descoperit că, atunci când s-a refugiat în Munţii