Nimeni nu pare să-şi mai dorească în această perioadă fotoliul de premier, nici măcar Emil Boc, obligat de împrejurări să reziste în post până la noi ordine.

Ţară falimentară, incapabilă să formeze o majoritate serioasă în Parlament, cu guvern dilematic, fără program de viitor, cu datorii de peste 85 miliarde euro, cu un excedent de 500 de mii de bugetari, caută urgent premier curajos gata să taie în carne vie pentru a salva ce se mai poate salva.

România a scos la concurs postul de prim-ministru după ce Traian Băsescu a anunţat că ceasul actualului guvern s-ar putea să sune la începutul lunii septembrie. În anunţ se precizează implicit că eventualii pretendenţi trebuie să găsească soluţii pentru a plăti pensii, salarii şi utilităţi naţionale, în total circa un miliard de euro pe lună. Alte condiţii obligatorii pentru candidaţi ar fi loialitatea faţă de preşedinte, autoritatea în faţa baronilor principalului partid de guvernământ şi capacitatea de a racola cât mai mulţi parlamentari din rândul opoziţiei, pentru a-şi asigura stabilitatea la guvernare. De asemenea, cel care s-ar angaja în lupta cu falimentul României trebuie să fi studiat puţină tactică pentru a şti cum să se apere când este atacat în acelaşi timp pe două fronturi: din interior şi din afară, aşa cum i se întâmplă acum premierului Emil Boc, lovit nu doar de soartă sau de adversari, ci şi de propriii colegi de partid.

Deocamdată, nu prea sunt candidaţi pentru fotoliul de prim-ministru, în afara vanitoşilor de duzină şi a oportuniştilor de meserie. Schimbarea Guvernului a devenit însă o opţiune inevitabilă pentru Traian Băsescu, fiindcă el nu mai are în acest moment nici o poliţă de reasigurare: este ocolit de liderii cu autoritate ai PDL şi este abandonat de popor, pentru prima dată de când se află în fruntea României, după ce a susţinut cu vehemenţă tăierea pensiilor. Pentru a se rei