Când Teodor Baconschi a inaugurat consulatele de la Bălţi şi Cahul vinerea trecută, ministrul de Externe le-a prezentat ca avanposturi ale Uniunii Europene în estul Europei. În realitate, partenerii noştri din UE privesc cu îngrijorare şi nemulţumire acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

De fapt, din momentul în care preşedintele Băsescu a anunţat în Parlament simplificarea procedurilor de dobândire a paşaportului românesc de către moldoveni ca reacţie la reprimarea demonstranţilor anticomunişti de la Chişinău, această decizie a devenit cea mai controversată şi contestată iniţiativă de politică externă românească în capitalele europene. Până acum, România a acordat doar aproximativ 100.000 de paşapoarte şi îşi propune să acorde în continuare maximum 10.000 pe an.

În mai 2009, diplomaţi europeni de rang înalt au descris decizia Bucureştiului drept „destabilizatoare" şi o potenţială ameninţare la adresa Parteneriatului Estic, care era pe cale de a fi lansat. Potrivit argumentului oficial, acordarea „în masă" a cetăţeniei române unui milion de moldoveni ar risca să genereze un exod de forţă de muncă ieftină pe pieţele vestice. În aceeaşi linie se situează şi un un articol publicat cu două zile în urmă în Der Spiegel în care Băsescu este acuzat că doreşte să sporească în acest fel populaţia ţării, iar România, că extinde Uniunea Europeană „pe uşa din dos", fără acordul Bruxelles-ului, Berlinului sau Parisului. În plus, moldovenii şi-ar dori paşaport românesc mai mult din oportunism decât din patriotism. Cetăţenia română ar fi o poartă spre raiul economic occidental unde deja ar trăi aproape un milion de moldoveni. Vasile Botnaru, şeful biroului Europei Libere din Chişinău, este parţial de acord: „Constantin Tănase, redactorul ziarului Timpul,abia acum a reuşit să obţină paşaportul, sub privirile miilor de bişniţari care au făcut asta încă de anul trecu