Pentru a parcurge distanţa Constanţa-Arad, un camion are nevoie de o perioadă de timp două ori mai mare decât dacă ar străbate o distanţă similară pe un drum din UE. Starea proastă a şoselelor aduc pagube de peste 3% din PIB.
Patronii firmelor de transport rutier trebuie să bage mâna adânc în buzunar pentru a acoperi cheltuielile cauzate de starea proastă a şoselelor. În final, pierderile sunt resimţite de bugetul de stat. „Viteza medie în condiţii de conducere cu respectarea adlitteram a legii, deci cu respectarea semafoarelor, fără depăşirea liniei continue, este de 30 de kilometri la oră. Cu respectarea exactă a legislaţiei este necesar un timp de 15,5 ore, ceea ce înseamnă două zile. Toate aceste aspecte influenţează economia, adică mâncarea se scumpeşte, consumul de carburant creşte. Pentru un transporator rutier, aceeaşi marfă necesită introducerea unei a patra curse. In loc de zece camioane devin necesare 15. Totul e matematică", spune Ioan Lixandru, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Ca şi cum nu ar fi fost suficient că, din cei 780 de kilometri dintre Constanţa şi Arad, 100 km erau în interiorul localităţilor, conducerile administraţiilor locale au mărit în ultimii ani suprafaţa raportată a localităţilor cu încă 70%, ceea ce a dus la micşorarea vitezei de circulaţie, adaugă Lixandru. Potrivit lui, pentru zona Ardealului este mai avantajoasă aducerea mărfurilor prin Slovenia şi Ungaria decât prin ţară.
„Toată zona Ardealului este alimentată din portul Koper (Slovenia). De la Koper la Arad sunt 860 de kilometri, adică aproximativ câţi sunt şi de la Constanţa la Arad. Diferenţa este că un transportator care aduce marfa de la Koper are la dispoziţie 740 de kilometri de autostradă (fără sectorul Szeged-Arad), ceea ce nu e cazul în România", afirmă el. Concluzii similare trage şi Augustin Hagiu, preş
