Conditionarea aderarii la spatiul Schengen si la zona euro a aparut in vara anului 2008​, cand intr-un proiect de raport se arata ca lipsa de progrese in reformarea justitiei si in lupta anticoruptie ar putea prejudicia aderarea Romaniei la zona euro si la spatiul Schengen.

In negocierile din Colegiu, comisarii roman, Leonard Orban, si bulgar, Meglena Kuneva, - intrucat referirea se facea la ambele tari - au reusit sa obtina eliminarea crearii unei legaturi intre monitorizarea pe justitie si aceste doua obiective majore. Aceasta referire nu s-a aflat nici macar in varianta de raport ajunsa pe masa Colegiului in sedinta saptamanala, dar negocierile din anul 2008 au fost destul de dure, existand, pe langa reuniunea sefilor de cabinet, si o intalnire a comisarilor europeni chiar cu o zi inainte de sedinta saptamanala.

In varianta finala insa, nu aparea nicio mentiune referitoare la spatiul Schengen.

Un an mai tarziu, in 2009, aceasta referire avansase un pic in documente, in sensul ca ea se afla deja in proiectul de raport care a intrat in discutia comisarilor europeni in Colegiu. Conotatia era aparent neutra: Progresele referitoare la calitatea sistemului judiciar si a luptei anticoruptie vor contribui pozitiv la aderarea Romaniei la spatiul Schengen intrucat ridicarea controalelor la granite se bazeaza pe increderea reciproca.

In sedinta saptamanala a comisarilor europeni negocierile au continuat, dar si atunci s-a obtinut scoaterea, la fel ca in anul precedent, a relationarii- chiar daca intr-o maniera pozitiva - a mecanismului de cooperare si verificare (MCV) de aderarea la spatiul Schengen.

Pentru aderarea la spatiul Schengen exista criterii foarte concrete, a explicat purtatorul de cuvant de la acea vreme Johannes Leitenberger.

Nu exista o legatura faptica si probabil s-ar genera confuzie daca s