De la Nostradamus încoace, crizele mondiale au avut numeroşi profeţi, care scot bani frumoşi din conferinţe cu titlul “V-am spus eu!”, în timp ce recesiunea îşi antrenează un nou val. “Încălzirea globală” are şi ea profeţii ei, iar dacă o fi pe invers se găsesc destui care să-şi aroge meritul de a spune că nu îi asculta nimeni atunci când ei vorbeau cu foc despre o nouă glaciaţiune. “Caracatiţa Paul” are multe reprezentări cameleonice, iar România nu face excepţie, existând o voluptate a lui “V-am spus eu!”, cu variaţiunile de rigoare.

Clarvăzătorul Pârv (apropo, ştiaţi că există cărţi care te învaţă să devii clarvăzător în câţiva paşi?) a avut dreptate când i-a prezis primarului din Zărand că o să câştige alegerile, dar s-a înşelat când s-a uitat în oglindă dimineaţa şi nu a văzut gratiile din fundal. Elena Udrea a fost desemnată preşedinte interimar al PDL Bucureşti, analiştii şi adversarii politici grăbindu-se să se laude că ei au anticipat mişcarea firească a “blondei” spre fotoliul de primar şi de acolo, ţup, la Cotroceni.

Meteorologii sunt luaţi peste picior de capriciile vremii, astfel că, pentru a putea spune “v-am atenţionat noi”, au inventat “avertizările imediate de vreme severă”, verificabile prin deschiderea geamului. Mircea Badea face rating la Antene lăudându-se în fiecare seară cu însuşirile sale de oracol, fie că este vorba de criză, fie că este vorba de mişcări pe frontul de est al politicii, iar analiştii economici tot fac prognoze pe cursul valutar, dar, după clasicul “am avut dreptate” nu reiese că ar fi riscat ceva economii pe propriile premoniţii.

Constantin Noica, în Jurnalul filozofic, “a avut şi el dreptate” cu ceva consideraţii despre acest subiect: “Cunosc un instinct mai puternic decât cel de conservare chiar: instinctul lui “a avea dreptate”. Oamenii se luptă, se cheltuiesc şi cad pentru: “Vezi, ţi-am spus eu?”. Am un