Guvernul de la Budapesta intenţionează să creeze un fond naţional care să cumpere proprietăţile imobiliare ale celor care au achiziţionat case prin credite în valută. Debitorii ar deveni astfel chiriaşi, iar creditele în valută ar fi transformate în credite în moneda naţională, scrie Financial Times. Guvernul a anunţat că planurile sunt încă în stadii de negociere şi nu vor fi discutate public până în toamnă când va avea loc o sesiune parlamentară.

Decizia autorităţilor a fost luată după ce în această lună forintul a atins un nivel minim în raport cu francul elveţian, până la un curs de 218 forinţi pentru un franc, faţă de 160-170 înainte de criză. Ieri cursul era de 212 forinţi pentru un franc. Spre exemplu, un debitor în franci, a cărui rată era de 17.000 de forinţi (58 de euro) înainte de izbucnirea crizei, trebuie acum să plătească circa 23.000 de forinţi (82 de euro).

Peter Attard Montalto, analist al Nomura, estimează că evoluţia favorabilă a francului în raport cu moneda naţională maghiară a condus la evaporarea a 2,5 puncte procentuale de creştere economică în Ungaria.

După instalarea noului guvern în aprilie, creditele în valută au fost interzise. Creditarea în franci se blocase însă deja. Noua lege nu îi implică însă pe cei care au deja împrumuturi în valută, dintre care unii au contractat creditele pe o perioadă de 13, chiar 14 ani.

Numărul mare al creditelor în valută şi evoluţia forintului au "ajutat" Moody's să menţină perspectiva negativă asupra sistemului bancar maghiar. În Ungaria, circa 70% din creditele pentru consum şi cele acordate companiilor sunt denominate în valută.

Ungurii, înainte de criza financiară, preferau să se împrumute preponderent în valută pentru că moneda naţională era puternică şi condiţiile avantajoase. O situaţie similară a avut loc în toate statele foste comuniste, printre care şi România. Aici pe