Patratelul rosu cu tricolor - Da, asa-i, ne-am intors din vacanta. O saptamina in cap, o saptamina in care am incercat sa uitam de inundatii (desi ne aflam linga ditamai Mediterana!), de ploi, de nevoi, de gunoi, de venituri mici, de Muguri Ciuvici, de draci-vircolaci, de Gazi si Ciutaci, de gasiti dumneavoastra ce rime va trec prin cap, ca noi ne-am saturat, ar fi o lista prea lunga. Deci, am fost departe, sa ne mai limpezim nitel in acea zona in care, de obicei, se aduna gindurile si ideile. Am vrut sa stam departe de televizor, de Blonda lui Bote, de OTV, de manele, de Dan Diaconescu, de politicienii nostri, de diguri, de sinistratii care beau la bufet, cu apa pina la prohab, uitindu-se la cei care se caznesc sa le scoata milul din gospodarie etc. A fost OK, a fost bine, cu citeva exceptii - unele marunte, dintre cele care, oricum, se uita in doua-trei zile. - Am avut, la televizorul din odaie, un singur post romanesc de televiziune, printre citeva miliarde turcesti, rusesti, ciuciungheze, kirgbildize sau gargaridze: s-a nimerit a fi cel mai jenant post, in context. Vorba aia, a romanului: post, da' fara rost! Era TVR International si nici acum, la rece (vorba vine, ca tot cald e!), dupa citeva zile, cu mintea mai limpede, nu ne dam seama ce vrea, cui e adresat si de ce exista postul asta, TVR International. Unii sint de parere ca s-ar adresa „diasporei". Din pacate, nici diaspora romaneasca nu mai e ce-a fost, saracuta! Nu ne prea vine sa credem ca membrii comunitatilor romanesti de aiurea, din Italia, Spania sau Patagonia, se bat cu incrincenare pentru cele mai bune locuri din fata micului ecran, ca sa urmareasca, vreme de o mie de seri la rind, „Mamaia Copiilor". Ori, pe la prinz, vreun episod din „Pistruiatul". Sau niste emisiuni diluate, dezlinate si impinse de la spate. Nu ne prea vine sa credem nici ca, avind acces la doar un singur post romanesc, ne-am ind