"Daca ar disparea albina de pe suprafata globului, omul ar mai avea doar patru ani de trait"
Divina armonie a naturii
Relatia dintre albine si flori reprezinta una din minunile universului, o dovada ca regnul vegetal si animal au fost facute sa traiasca in armonie. "Albinele au nevoie de flori ca sa traiasca si florile au nevoie de albine ca sa rodeasca", spunea savantul francez Gaston Bonier. Florile produc stropii de nectar dulce spre a le atrage pe albine, care il doresc pentru a-si produce mierea. Drept recunostinta fata de darnicele flori, albinele le aduc multumire, realizand polenizarea de care acestea au nevoie. Ca urmare, se vor produce fructele, legumele, semintele. Plantele se implinesc si au asigurata supravietuirea ca specie, iar albinele isi fac proviziile necesare pentru intarirea si sanatatea familiei, cat si pentru petrecerea in siguranta a anotimpului rece. Florile si albinele se sustin unele pe altele, spre a continua sa existe. Exista exemplu mai convingator despre armonia asezata in lume de Creator?
Polenizarea realizata de albine determina asemenea sporuri la recolte, incat valoarea acestei activitati exterioare stupului, ignorata oficial astazi, depaseste de 30 de ori valoarea mierii si a productiei de ceara inauntrul stupului. Prin viata lor, albinele sunt implicate covarsitor in existenta a sute de mii de specii din flora Terrei. Pe drept cuvant, Albert Einstein spunea ca: "Daca ar disparea albina de pe suprafata globului, omul ar mai avea doar patru ani de trait".
Cum plantele produc cu multa generozitate polenul, iar albinele il folosesc ca hrana, o buna parte este transportata la stup. Intr-o familie de albine indatoririle sunt bine stabilite. Unele ingrijesc puietul, altele formeaza suita reginei, altele asigura paza stupului, unele recolteaza nectarul, altele polenul, iar cele mai experimentate culeg rasi