Mai grave decat declaratiile iresponsabile ale lui Tokes Laszlo, despre iesirea la lupta in strada a maghiarimii pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc, mai periculoase decat reinvierea mumiilor Ceausestilor si mai amenintatoare decat perspectiva suspendarii presedintelui, sunt treptele violentei verbale si comportamentale tot mai agresive. Nimeni nu abandoneaza lupta, toata lumea isi imagineaza ca este centrul universului.
Romania se apropie cu pasi siguri catre punctul culminant al dezordinii sociale. A inceput cu criza economica. Incompetenta, minciunile si certurile infinite ale politicienilor au condus catre actualul faliment general. In schimb, ei isi arunca in continuare vina de la unul la altul. In ultimele zile au explodat bombele de presa.
Din sinuciderea unei fete triste precum Madalinei Manole, presa din Romania a inventat aproape o drama nationala. Deshumarea Ceausestilor a reprezentat nu doar scoaterea la iveala a ramasitelor pamantesti ale celor doi dictatori, ci si aducerea la iveala a unui trecut pe care il credeam ingropat pentru totdeauna. Si aici presa a reactionat mai violent si mai isteric decat daca ar fi fost vorba despre gasirea in viata a celor doi membri ai fostuli regim.
Dan Diaconescu a sesizat perfect situatia. Escaladarea violentei psihice si declarative, incordarea atmosferei sociale, nemultumirile tot mai mari si mai greu de stins ale populatiei, ascensiunea ideilor si credintelor extremiste, haosul general al societatii a fost taxat pe loc pe DDD - o oferta pentru Cotroceni de "nerefuzat" pentru romanii tot mai satui de minciunile actualilor. Presa insasi s-a transformat in acest caz in Oglinda perfecta in care Dan Diaconescu s-a privit cum a vrut, cat a dorit si din ce unghi i-a placut.
Deloc in ultimul rand, "Felix Motanul" si-a amintit de scopul sau in viata si a trecut la act
