Lucrările arheologice au fost abandonate, iar bălăriile şi mizeria pun stăpânire pe ruine. Vestigiile vechi de peste 2.000 de ani au ajuns să fie loc de depozitare a molozului şi păşune pentru vacile satului.

De peste 20 de ani, situl arheologic Tirighina-Barboşi, care face parte din Patrimoniul Cultural al României, se află într-o continuă stare de degradare. Dezastrul a fost adus, în repetate rânduri, şi la cunoştinţa autorităţilor gălăţene. Fără rezultat însă.

Călcat de hoţi şi vaci

După revoluţie, castrul a devenit, pentru unii, depozit de material de construcţie gratuit. Piatra zidurilor a fost cărată şi folosită la gardurile gospodăriilor. Localnicii nu s-au ferit să facă acest lucru, mai ales ca situl nu este împrejmuit sau păzit.

„Tot satul a cărat piatră de pe dealul Tirighina. Lumea ştie că acolo a fost fortăreaţă geto-dacică, deşi totul este în paragină de foarte mult timp. Totul este acoperit de gunoaie şi moloz. Clădirile alea demolate erau frumoase pe vremea lui Ceauşescu, mai poposeau turişti. După Revoluţie, s-a distrus tot”, ne-a spus Nelu Costache, un localnic din Barboşi.

Situl se putea dezvolta măcar partea de săpături arheologice, însă specialiştii de la Muzeul de Istorie din Galaţi nu au primit niciun sprijin din partea autorităţilor. „Zona este plină de istorie. Din păcate, situl este mult prea puţin exploatat. În ultimii ani nu am mai avut resurse financiare pentru a continua săpăturile”, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru, directorul Muzeului.

Mărturie că situl e doldora de istorie stau descoperirile arheologice realizate în anul 1979, când specialiştii de la Muzeul de Istorie au scos la lumină 16 morminte romane, cel mai valoros dintre acestea fiind mormântul lui Innocens, primul creştin roman.

În octombrie 2009 s-a ivit o rază de speranţă pentru castrul roman de l