Un text din Academia Caţavencu de mîine.
Cinstit, dar cinstit, vă place Năpasta? Nici mie! Nu că acolo ar fi alt Caragiale, care îţi taie maioneza aşteptărilor, ca şi cum Chaplin ar juca Hamlet, ci fiindcă autorul se bagă într-o lume pe care o ştie, dar n-o cunoaşte. De unde şi replicile îngroşate ale personajelor, de parcă bătrînul Caragiale ar simţi tot timpul nevoia să ne asigure că fiecare dintre ele chiar are şi carne şi oase şi n-a picat din cer în Năpasta lui. Asta ca să nu mai spun că povestea e subţirică, iar Caragiale trage cu gravitate de ea, pînă la refuz. Pentru continuare, click aici.
Un text din Academia Caţavencu de mîine.
Cinstit, dar cinstit, vă place Năpasta? Nici mie! Nu că acolo ar fi alt Caragiale, care îţi taie maioneza aşteptărilor, ca şi cum Chaplin ar juca Hamlet, ci fiindcă autorul se bagă într-o lume pe care o ştie, dar n-o cunoaşte. De unde şi replicile îngroşate ale personajelor, de parcă bătrînul Caragiale ar simţi tot timpul nevoia să ne asigure că fiecare dintre ele chiar are şi carne şi oase şi n-a picat din cer în Năpasta lui. Asta ca să nu mai spun că povestea e subţirică, iar Caragiale trage cu gravitate de ea, pînă la refuz. Pentru continuare, click aici.