Arheologi din Timişoara, Arad, Reşiţa, Cluj şi Mangalia lucrează la cele mai amplu sit arheologic deschis în ultima perioadă în ţară. Săpăturile arheologice aruncă o lumină nouă asupra istoriei Banatului.
Autostrada Arad-Timişoara este mană cerească pentru arheologii, muzeografii şi istoricii români. Aceştia profită din plin de amploarea lucărilor de la viitoarea autostradă pentru a face noi descoperiri istorice. În decurs de patru luni, de când au început operaţiunea de descărcare de sarcini arheologice, s-au descoperit peste 200 de locuinţe, şanţuri de fortificaţie, locuiri de veci şi numeroase obiecte.
“Sunt situri care datează din Epoca Bronzului – ultima jumătate a Mileniului înainte de Christos, aşezări din prima vârstă a fierului (600 înainte de Christos), aşezări Sarmatice din secolul III. Toate acestea aduc dovezi noi despre epoca bronzului şi epoca fierului din Banat”, a declarat Florin Draşovan, coordonatorul lucărilor.
Sunt şapte situri pe tronsonul Arad-Timişoara unde lucrează 20 de arheologi de la muzeele din Timişoara, Arad, Reşiţa, Mangalia şi Cluj. “Una din cele mai fascinante descoperiri este valul roman, o construcţie megalitică care se întindea din zona Vârşeţ până la Budapesta. Acesta a fost graniţa imperiului”, a mai spus Draşovan.
Au descopeirt mormânte de iliri
Arheologii care lucrează în apropiere de Giarmata au descoperi, în această dimineaţă, un mormânt ilir, din secolul VI înainte de Christos. Aceştia au scos la iveală o cană mortuară în care se îngropa cenuşa defuncţilor care erau arşi. “Profităm din plin de o astfel de circumstanţă, autostrada este cea mai mare lucrare din Banat, iar descărcarea este uriaşă. Este o foarte bună oportunitate pentru noi. Altfel nu ar fi fost posibile săpături pe o astfel de suprafaţă enormă”, a afirmat Dan Leopold Ciobotaru, directorul Muzeului Banatul.
Arheologii su