Dupa ce au calmat pieţele cu rezultatele testelor de stres aplicate băncilor europene, bancherii centrali şi organismele de reglementare au ajuns la un acord preliminar privind noi standarde care să reasigure stabilitatea sistemului financiar mondial, scrie The New York Times.

Potrivit noilor condiţii, băncile va trebui să majoreze rezervele de capital şi să ridice ştacheta pentru lichidităţi pentru a fi astfel protejate în eventualitatea unor noi şocuri neaşteptate.

Regulile, stabilite după lungi negocieri, nu vor intra în vigoare în Europa în următorii şapte ani. În Statele Unite însă, acestea ar putea intra în vigoare încă de anul viitor.

Potrivit planului, băncile au timp până în 2018 pentru a îndeplini cerinţa de a deţine cel puţin 3 dolari pentru fiecare 100 de dolari pe care îi împrumută. Aceasta va fi prima limită impusă la nivel mondial băncilor. Rămâne însă de stabilit ce ajustări se vor face metodei de calcul a activelor unei bănci.

Reglementările mai dure au rolul de a evita o repetare a crizei financiare actuale, însă ar putea avea şi un efect advers, blocarea creditării. Rezultatul final va depinde de următoarea decizie a comitetului, care se va reuni în toamnă, privind valoarea minimă permisă pentru capitalul de bază (Tier 1) raportat la activele ajustate la risc. Cu cât limita va fi mai mare, cu atât impactul va fi mai mare.

Panelul a căzut de acord să permită ca o serie de active, inclusiv pachete minoritare de acţiuni deţinute în cadrul altor companii financiare, să fie contorizate la capitolul capital de bază, potrivit unei declaraţii oficiale.

Franţa şi Germania au fost cele mai active susţinătoare ale relaxării regulilor propuse de Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel în luna decembrie a anului trecut. Cele două state se tem că băncile şi economiile lor nu vor putea suporta povara înăspririi regu