Unul dintre marile secrete ale longevităţii este o viaţă socială plină, activă.

Mai multe studii făcute de-a lungul timpului asupra legăturii dintre o viaţă socială bogată şi sănătate şi longevitate au demonstrat că persoanele care nu duc o viaţă monotonă şi însingurată trăiesc mai mult comparativ cu cele care socializează foarte puţin sau chiar deloc.

Cel mai recent studiu în acest sens a fost făcut de cercetătorii americani de la Universitatea Chicago şi a fost publicat în revista Plos Medecine. Rezultatele studiului lor au arătat că persoanele cu slabe legături sociale prezintă un risc de 50% mai mare de a muri mai repede faţă de cele care socializează intens. Studiul a fost realizat pe 300.000 de persoane.

Cercetătorii au mai constatat că această diferenţă de longevitate se apropie foarte mult de cea a mortalităţii la fumători şi nefumători, la cei care fac sport sau multă mişcare fizică şi cei care nu fac, precum şi cu diferenţa dintre obezi şi persoanele cu greutate normală.

Şi testele de laborator au confirmat existenţa unei legături între viaţa socială activă şi longevitate. De pildă, s-a observat că, în situaţii stresante, tensiunea arterială şi ritmul cardiac nu au valori atât de ridicate la cei care trec prin momente grele având alături persoane apropiate, comparativ cu cei care trec singuri prin situaţii neplăcute. Şi activitatea cerebrală monitorizată în asemenea situaţii a arătat existenţa unor diferenţe neurologice dintre o persoană singură şi una care se bucură de sprijin moral. În fine, una dintre celebrele experienţe privind legătura între sănătate şi viaţa socială, făcută de Sheldon Cohen (Universitatea Carnegie Mellon), care a expus sute de voluntari virusului de guturai, apoi i-a ţinut câteva zile în carantină, a demonstrat că participanţii cu strânse legături sociale au fost mult mai rezistenţ