Blocurile construite înainte de 1977 sunt cele mai vulnerabile spun specialiştii, care atrag atenţia că trebuie realizat un studiu privind clădirile cu risc seismic ridicat.
Piteştiul nu are clădiri cu bulină roşie şi asta nu pentru că nu ar fi în pericol în caz de seism, ci pentru că nu există o evaluate clară a acestora.
„Clădirile vechi, construite înainte de 1977, sunt pasibile de probleme în cazul unui seism mai mare", spune Emilian Nechita, director al Direcţiei de Urbanism Piteşti.
Este vorba aici şi de clădiri de patrimoniu, precum cea unde funcţionează Colegiul Naţional „I.C. Brătianu", nereabilitată, practic, niciodată, dar şi de clădirea Prefecturii, catalogată drept "nesigură".
Cel mai grav caz este la Colegiul Naţional „Brătianu". „Clădirea ar avea nevoie să fie reabilitată pentru că a fost construită în perioada 1897-1899. Ştiu că s-a făcut o expertiză acum aproape 8 ani şi s-a stabilit că nu ar rezista la un cutremur nici de 6 grade. Promisiuni am avut că vom primi bani de reabilitare, dar până acum nu s-a rezolvat această problemă", spune directorul adjunct al Colegiului Brătianu, profesorul Lucian Costache.
Reabilitarea acestei clădiri ar costa în jur de 2 milioane de euro, însă mai există şi problema firmelor care s-ar înscrie la o asemena lucrare, având în vedere că este clădire de patrimoniu.
În aceste condiţii, autorităţile ridică din umeri şi spun că vor face expertiză când vor avea bani.
Teama celor din „turnuri"
Aproape că nu există piteştean care locuieşte într-un bloc-turn, fie el şi mai nou, care să nu se teamă teribil de cutremur. Cel mai tare se tem cei care locuiesc la etajele superioare. „Sincer eu îmi fac mari probleme. Blocul, zice-se, e sigur, dar mie îmi este foarte teamă. Stau la etajul 5 în turn şi a fost îngrozitor la cutremurul din 1986. Mi-e teamă că la următorul, cade şi blocul. A
