Judeţul Tulcea a devenit cunoscut datorită Deltei Dunării, însă în această zonă mai sunt şi alte atracţii turistice. Una dintre acestea este „triunghiul mănăstirilor", care include lăcaşurile de cult Celic-Dere, Cocoş şi Saon.

Triunghiul mănăstirilor înseamnă trei manastiri, veritabile opere arhitectonice şi izvoare istorice, situate la numai câţiva kilometri de municipiul Tulcea, în vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcin şi nu departe de singura zonă de luncă a Dunării din judeţul Tulcea rămasă virgină, cu vegetaţie şi faună fabuloase. În plus, cele trei mănăstiritulcene se află în preajma celei mai mari podgorii din nordul Dobrogei, Sarica Niculiţel. Cele trei mănăstiri tulcene sunt Celic-Dere, Cocoş şi Saon, situate la distanţă de aproximativ cinci kilometri una de alta.

Celic-Dere şi Cocoş sunt amplasate în zone silvice care contrastează puternic cu dealurile golaşe din preajma lor, iar Saon este situată pe malul lacului Parcheş, împrejmuită de un fabulos peisaj lacustru ce rivalizează cu oricare zonă sălbatică din Deltă. La cele trei mănăstiri se ajunge din drumul naţional DN22 sau din drumul european E87. La Celic-Dere se ajunge de pe drumul DN22, din satul Cataloi, unde se bifurcă drumul judeţean Cataloi-Frecăţei-Celic-Dere, sau din E87, care leagă municipiul Tulcea de oraşul Isaccea, intrând pe drumul local care duce spre satul Teliţa.

La Mănăstirea Cocoş, situată în marginea pădurii Niculiţel, se poate ajunge din E87, intrând pe drumul local ce duce spre Niculiţel. La Mănăstirea Saon accesul auto este posibil tot din E87, din localitatea Somova, spre satul Parcheş.

Celic-Dere

Are o istorie foarte frământată. Întemeiată în 1841, mănăstirea din vecinătatea satului Teliţa, unde se afla una dintre cele mai mari comunităţi de ucraineni (haoli) din judeţul Tulcea, a fost părăsită timp de 10 ani şi distrusă în timpul războiului din