Proaspătul vicecampion european la triplusalt e fericit, sentiment pe care nu l-a mai avut "de ceva timp", după cum susţine chiar el.
Marian Oprea a revenit frumos în elita mondială. După doi ani de pauză impusă de operaţia suferită la genunchiul stîng în toamna lui 2008, atletul român a avut joi seară, la Campionatele Europene de la Barcelona, a doua performanţă a concursului, cu o încercare de 17,51 metri. O săritură cu aproape 40 de centimetri mai lungă decît reuşise în acest sezon.
Marian a reuşit să-şi găsească vîrful de sezon la momentul potrivit, în competiţia cea mai importantă. Luni se va întoarce acasă pentru o zi-două, apoi se va îndrepta iar spre concursuri. Performanţa de la Barcelona îl trimite, fără alte preliminarii, la etapele de Diamond League ce îi fuseseră interzise în acest sezon. Sari 17,51 metri însă şi telefoanele încep să sune. Oprea e iar acolo unde îi este locul.
- Marian, cum te simţi cu medalia la gît?
- Bine. Foarte bine. A trecut ceva timp de cînd nu am mai avut acest sentiment de satisfacţie. Mai exact, patru ani, cînd am cîştigat bronzul european.
- Ce înseamnă această medalie pentru tine?
- Înseamnă că mi-am îndeplinit obiectivul pe 2010. Dar mai înseamnă ceva. Reluarea locului meu în elita mondială.
- S-au dus zilele în care te-ai aflat pe listele de aşteptare la marile concursuri...
- Da. La începutul acestui sezon am avut astfel de neplăceri, dar e normal pentru cineva care a lipsit mult de pe pistă. Organizatorii doresc vedete, sportivi care fac performanţă la prezent. Tu aştepţi să renunţe careva la concurs...
- În finala de la Barcelona, ţi-a ieşit săritura de medalie la sfîrşitul concursului, şi nu la început, aşa cum obişnuiai!?
- În ultimii doi ani s-au mai schimbat lucrurile. Dar e adevărat, de regulă, încerc
