Incepand din data de 1 august 2010, intra in vigoare Conventia privind armele si munitia cu dispersie la sol, informeaza Le Monde.
Cu toate ca domeniul sau de aplicare este destul de limitat, mai multe puteri militare au refuzat sa semneze acest acord.
Potrivit AFP, intre 5% si 40% din submunitiile lansate din avioane asupra tintelor nu reusesc sa explodeze la sol si astfel pot ramane active ani de zile, mutiland populatia si in special femei si copii.
De aceea, intrarea in vigoare a acestei Conventii este o realizare deosebita a Comitetului International al Crucii Rosii si a unor ONG-uri, care au luptat impotriva acestor arme si au avut speranta ca marile forte militare vor renunta la ele.
Pana in prezent, Conventia a fost semnata de 107 state, 22 din cadru statelor membre ale Tratatului de la Oslo, 29 state din forta NATO, printre care Regatul Unit, Germania, Franta, Statele Unite ale Americii.
Conform estimarilor facute de surse non-guvernamentale, Franta detine stocuri de peste 50 de milioane de unitati, USA peste un miliard de bombe, iar China, Rusia si Israel au stocuri estimate la peste 800 milioane de astfel de unitati.
Potrivit Conventiei, fiecare stat semnatar se angajeaza ca in nicio imprejurare si sub nici o forma sa nu mai dezvolte, produca, stoca, achizitiona, si tranzactiona munitie si arme de dispersie, si bombe explozive special proiectate.
Incepand din data de 1 august 2010, intra in vigoare Conventia privind armele si munitia cu dispersie la sol, informeaza Le Monde.
Cu toate ca domeniul sau de aplicare este destul de limitat, mai multe puteri militare au refuzat sa semneze acest acord.
Potrivit AFP, intre 5% si 40% din submunitiile lansate din avioane asupra tintelor nu reusesc sa explodeze la sol si astfel pot ramane active ani de zil
