CULTURĂ l Dacă anul trecut nu şi-a găsit locul printre siturile de "valoare universală excepţională", anul acesta, Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă de UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial

Având zidurile exterioare acoperite în întregime, din secolele al 15-lea şi al 16-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa şi se află deja pe lista UNESCO, din 1993. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Biserica Învierii, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial duminică, la reuniunea UNESCO ce se desfăşoară în Brazilia, completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al 16-lea, iar biserica situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Tot duminică, la cea de-a 34-a convenţie a UNESCO ce are loc la Brasilia (Brazilia), în perioada 25 iulie - 3 august, Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus în lista sa alte două extensii - Oraşul Graz - Centrul istoric şi Schloss Eggenberg (extensie a sitului "Oraşul Graz - Centrul istoric) (Austria) şi ansamblul paleolitic din Siega Verde (extensie a "siturilor de artă preistorice din Côa Valley") (Portugalia, Spania). Din România, pe Lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (incluse în 1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în Patrimoniul Mondial