ANALIZA EVZ. Pentru transformarea Capitalei într-un oraş numai bun de locuit există destule proiecte realizabile. Sunt blocate însă prin birouri de lipsa banilor, dar mai ales de lipsa de viziune a edililor.

Discuţiile despre dezvoltarea Capitalei datează dintre cele două războaie mondiale. S-au desenat planuri, adunate în teancuri pe birourile trecătorilor administratori ai Bucureştiului.

N-au fost puse însă în practică pentru că n-au fost bani, dar mai ales pentru că a lipsit voinţa. Schilodit deopotrivă de măreţele şantiere ale comunismului şi de capitalismul îmbrăcat în sticlă şi beton, Bucureştiul rămâne un loc care scurtează vieţile locuitorilor săi şi le colorează într-un gri murdar. Nu e de mirare că, în mai toate clasamentele de gen, Capitala se află tot timpul la coadă.

Se vorbeşte în continuare despre centrul istoric renovat, o centură verde în jurul oraşului, o autostradă suspendată, pieţe reamanajate, un râu curat, benzi speciale pentru transportul în comun, trotuare spălate cu şampon, un spaţiu urban prietenos şi relaxant. Toate ar putea căpăta contur dacă în scaunul primarului ar fi un om care să le dorească cu adevărat, să facă din ele priorităţi.

După ce a stat de vorbă cu specialişti în arhitectură şi urbanism, EVZ vă prezintă o imagine a Bucureştiului condus de un edil cum n-a văzut tranziţia. Deocamdată, e doar un exerciţiu de imaginaţie.

BLOCAJ

Transcentral Urban Bucureşti, un proiect spectaculos, dar prea scump

Locuri de promenadă, o pasarelă care să traverseze Dâmboviţa şi să facă astfel legătura între strada Brezoianu şi parcul Izvor, dar şi un spectaculos tub pietonal peste bulevardul Regina Elisabeta, din metal şi din sticlă, care să lege centrul istoric de strada Ion Câmpineanu. Acesta este, în linii mari, planul elaborat de 15 case de arhitectură