Cele 215 ha pe care le ocupă fostele fabrici din Capitală, în valoare de 2,3 miliarde de euro, au devenit interesul suprem al dezvoltatorilor imobiliari.
Mândria industriei socialiste, fabricile şi uzinele din Capitală, intrate în colaps după revoluţie, s-au transformat în adevărate mine de aur pentru cei care au devenit proprietarii lor. Oamenii de afaceri cu viziune au speculat momentul şi au cumpărat terenurile, care înseamnă 15% din suprafaţa Bucureştiului, cu tot cu utilităţile industriale. Fraţii Marius şi Emil Cristescu, proprietarii Bega Timişoara, au cumpărat uzinele Faur (lot de 80 ha), evaluat de experţii imobiliari la circa 880 milioane de euro. Fostele fabrici Spicul şi Titan au fost achiziţionate de dezvoltatorul spaniol Hercesa, proprietarul hotelului Cişmigiu, pentru dezvoltarea unor complexuri rezidenţiale. Fondul de investiţii Broadhurst şi grupul spaniol Gran Via au cumpărat fosta fabrică de tricotaje Tricodava (58.000 mp) din cartierul bucureştean Drumul Taberei - o tranzacţie de 42 milioane de euro, pentru a construi apartamente. De asemenea, fondul de investiţii Interprime Properties, parte din grupul suedez Ikea, a cumpărat platforma Timpuri Noi din Bucureşti (peste 51.000 mp) pentru 34,6 milioane de euro. Celelalte fabrici de pe lista tranzacţiilor mari sunt Semănătoarea, UMEB, Unirea, Titan, ROMSIS, Electromagnetica, Timpuri Noi, Tricodava, Chimopar, Electrotehnica, IMGB, Romaero Băneasa, Rocar, Policolor, Laromet şi Aversa. Dintre toate însă, cea mai amplu transformată platformă industrială este, după părerea specialiştilor, Semănătoarea, transformată acum în Sema Parc. Aici există acum 350.000 mp de birouri, o zonă rezidenţială cu peste 1.200 de apartamente şi una comercială, cu o suprafaţă de peste 170.000 mp, cu un mall, un hipermarket şi un hotel de patru stele.
Cele 215 ha pe care le ocupă fostele fabrici din Ca
