De la momentul intrării sale în NATO, în anul 2004, România nu mai are doar obligaţia de a-şi asigura propria securitate, ci şi de a contribui la securitatea comună a membrilor Alianţei. După cum se ştie, la data de 3 august 2010 a expirat oferta SUA de a livra României avioane de luptă F-16 second hand, iar Ministerul român al Apărării nu a organizat nici o licitaţie pentru a cumpăra avioane noi. Cu toate acestea, România, are, teoretic, misiunea de a proteja flancul estic al NATO, inclusiv în spaţiul aerian.

Forţele Aeriene ale României au mai puţin de 30 de avioane de luptă operaţionale, model MiG 21 LanceR. Toate sunt uzate fizic şi moral, urmând a fi retrase definitiv din exploatare în anul 2011. Iată ce forţe aeriene se află în faţa acestora, în statele foste membre ale URSS.

Mai citiţi şi:

Ambasadorul SUA: Achiziţionarea de avioane F-16, cel mai puţin costisitor şi cel mai eficient demers

Pregătirea piloţilor pentru F-16 s-ar putea face la Craiova, dacă uzina va fi privatizată

Ţara ex-sovietică de dincolo de Prut, Republica Moldova, nu deţine o forţă aeriană redutabilă. Acum câţiva ani, pe aerodromul Mărculeşti, singurul din ţară, se mai aflau şase aeronave MiG 29. Resursa lor de zbor a expirat în anul 2008, iar Guvernul Moldovei a decis să le scoată la licitaţie.

Ucraina mai are în funcţiune circa 500 de avioane de luptă, moştenite de la fosta URSS. Cele mai performante dintre acestea sunt 74 de avioane Suhoi 27. Alte modele de avion aflate în dotarea Ucrainei sunt MiG 27 Flogger şi MiG 29.

Câteva sute de avioane în Rusia şi alte câteva zeci în Marea Neagră

Spre deosebire de Ucraina, Rusia rămâne una dintre primele puteri aeriene ale lumii. Din punct de vedere numeric, principala componentă a forţelor sale aeriene o reprezintă cele peste 400 de avioane Suhoi 27 Flanker, intrate în dotare începând